The study focuses on hair growth promotion skills for hair dressers and nutrition requirements for hair growth of females in Umunneochi local government area (LGA) of Abia State. Specifically, the study aimed to examine the practices that promote human hair growth, assess the importance of human hair growth, determine the effect of poor nutrition on hair and identify the skills of hairdressers to promote hair growth. The study adopted a descriptive research design. Population for the study was 2,800. Sample for (...) the study was 200 using a multistage sampling techniques involving simple random sampling and purposive sampling techniques. The instrument for data collection was a questionnaire. Data collected were analyzed using mean. The result of the study examined six practices that promote human hair growth, six importance of human hair, eight effects of poor nutrition on hair and eleven hairdressers’ skills were identified. It was suggested that adolescents and mothers should be encouraged to eat recommended diets to suit their age; they should maintain a good hairdresser; and they should consult a dermatologist at regular intervals and follow their advice. (shrink)

This Article doDespite obvious differences in the Aristotelian and Stoic theories of responsibility, there is surprisingly a deeper structural similarity between the two. The most obvious difference is that Aristotle is (apparently) a libertarian and the Stoics are determinists. Aristotle holds adults responsible for all our "voluntary" actions, which are defined by two criteria: the "origin" or cause of the action must be "in us" and we must be aware of what we are doing. An "involuntary" action, for which we (...) are not responsible, is one that fails to meet either one of these two criteria. Aristotle is a libertarian insofar as he insists that all voluntary actions are "in our power" to perform or not. As determinists the Stoics cannot admit this sort of freedom, but they still consider the agent to be a vital link in the chain of events, so they redefine what is "in our power" as what comes about "through us." The terminology is different, but I argue that these actions, for which the Stoics hold us responsible, are in fact coextensive with Aristotle's voluntary actions. An "impression" is the first necessary condition for action, and is a sort of visual image of the object stimulating one to act. The right sort of impression activates the agent's "impulse," an internal movement of soul or mind, which is the direct cause of action. But impulse is always accompanied by "assent," which is the mind's affirming the truth of the proposition that we ought to go after the object stimulating our impulse. Thus, since assent is a necessary condition for action, we always act knowing what we are doing. This means that all actions caused by our own impulse and assent are by Aristotle's criteria voluntary, where impulse provides the internal origin of the action and assent provides the awareness of what is being done. I conclude that the Stoic and Aristotelian classes of what one is responsible for are coextensive, their criteria defining responsible actions are nearly identical, and the only substantial difference is that Aristotle claims such actions are in our power to do or not do while the Stoics say that such actions are necessitated (by our internal nature as well as external factors). es not have an abstract. (shrink)

Buscando apresentar uma interpretação para EN I 4 1095a31-b13, este artigo defende que a digressão nela feita por Aristóteles pretende caracterizar a investigação recém iniciada como promissora, opondo-a, ainda que não explicitamente, ao modo rígido socrático-platônico de fazer Ética ou Política. Para tanto, propõe-se uma interpretação pouco usual do termo que como o princípio buscado e não como ponto de partida da investigação. Recusa-se igualmente ver na passagem mencionada uma referência ao modo ou etapas de aquisição de virtude moral ou (...) prudência, mas de um corpo preciso de conhecimento ou ciência, a Ética ou Política. (shrink)

Abstract: This study tries to establish the microfinance and financial inclusion nexus in Nigeria from 1981 to 2017. The Augmented Dickey-Fuller (ADF) test, co-integration test and Error Correction Model (ECM), as well as diagnostics and stability test were employed in the analysis. The research findings revealed that microfinance has positive significant effect on financial inclusion in Nigeria in the short–run and long–run. This finding is in line CBN objectives for the establishment of microfinance banks. The effect of lending interest rate (...) has a positive but has no significant with financial inclusion in the model one while it is statistically significant with poverty in Nigeria in the mode two. The positive lending interest rate has a statistically significant effect on the level of financial inclusion and national poverty index used as a proxy for poverty rate in the long run in the models. Also, the research also found that microfinance has really a tool to fight against poverty in Nigeria in the short-run, while it’s not really a tool to fight against poverty in the long-run in Nigeria. It was therefore recommended that Government agency and regulatory authority policies and practices need to play a key role in making micro-credit available to the economically-active poor people who are not being served by the formal financial sector. Also, apart from monitoring lending interest rates, the government needs to establish frameworks to prevent undercapitalization, fraudulent practices, and unwarranted interference from bank board members in Nigeria. (shrink)

The question of ontological foundation has undergone a noteworthy revival in recent years: metaphysicians today quarrel about how exactly to understand the asymmetrical and hyperintensional relationship of grounding. One of the reasons for this revival is that the old quantificationalist meta-ontology inherited from Quine has been effectively criticised by leading philosophers favourable to a meta-ontology, the aim of which is to come to know “which facts/items ground (constitute the base of) which other facts/items”, thus to examine the relation of ontological (...) dependence between beings (e.g. chemical properties depend on physical properties, the economic situation on the behaviour of individuals etc.), i.e. to explore the hierarchical structure of reality. I shall not discuss here the relationship of grounding in itself, but make some historical-formal remarks on the properties of the ultimate ontological foundational item itself and its aporetic nature. To do so I explore various more or less exotic philosophical ecosystems in the following order: Heidegger (Seyn), Plato (ἕν), Wáng Bi (道, dào). On the way I shall propose a new interpretation both of certain hypotheses in the Parmenides and of the nature of the opposition between Wáng Bì and Guō Xiàng in regard to the logical grammar of the expression “nothing (無, wú)” (transl. J. Dudley). (shrink)

In this paper, the stability control of the inverted pendulum on a cart with a disturbance forces has been done using observer based and full state feedback H2 controllers. The Lagrangian equation has been used to model the system equation of motions and linearized the system to the unstable upward position. Comparison of the system stability has been simulated by comparing the proposed controllers using Matlab/Scripts and a promising results has been analyzed successfully.

In this paper we explore Ronald N. Giere’s contributions to the scientific realism debate. After outlining some of his general views on the philosophy of science, we locate his contributions within the traditional scientific realism debate. We argue that Giere’s scientific perspectivism is best seen as a form of carte blanche realism, that is: a view according to which science is a practice aiming at truth, and can warrantably claim to have attained it, to a certain degree; however, it does (...) not place our confidence invariably in some specific feature of scientific representations. (shrink)

Molecular biology is a relatively new and very successful branch of science but currently it faces challenges posed by very complex issues that cannot be addressed by a traditional reductionist approach. However, despite its origins in the providential shift of some theoretical physicists to biology, currently molecular biology is immersed in a blind trend in which high-throughput technology, able to generate trillions of data, is becoming the leading edge of a discipline that has traded rational and critical thinking for computer (...) power, data crunching and statistics in hope of finding, once more, its way. However, the complex questions facing MB may only be solved by a paradigm shift in the causal way of thinking, so that complex, emergent, non-linear phenomena may be effectively understood in top-down and not in bottom-up terms. (shrink)

The philosopher and professor Tudor Cătineanu proposes to "seekers of metaphysical reason" a volume of studies on Rhetoric and Metaphysics. Entitled Rhetoric and Metaphysics: In Search of Metaphysical Reason (Romanian Academy Publishing House, 2019, 571 p.), the book is the result of elaborate studies, therefore pre- and post-December 1989. The work, as the author points out, “is organized by combining two major perspectives, historical and systematic” (p. 7), and the predominant method of work used is the „interdisciplinary methods” called “matrix (...) of levels”. But the researcher uses, also, “the matrix of functors” and "the matrix of stylistic". (shrink)

Această carte discută problema fundamentală a neoplatonismului – cea a unui principiu de dincolo de ființă și de gândire – în operele celor mai importanți reprezentanți ai acestui curent filozofic: Plotin, Porfir, Iamblichos, Proclus și Damascius. Este vorba despre una dintre cele mai pasionante înfruntări din istoria filozofiei, care pornește de la câteva indicații enigmatice din dialogurile lui Platon, referitoare la sursa cunoașterii și a ființei lucrurilor. Depășind distincția platonică dintre lumea sensibilă și cea inteligibilă, filozofii neoplatonici au căutat să (...) înțeleagă principiul absolut, numit unu sau bine, care face posibilă lumea inteligibilă însăși și realitatea în ansamblul ei, dar care trece astfel dincolo de ființă și de gândire. Volumul de față urmăreşte modul în care evoluează căutarea principiului – cu intriga, desfăşurarea şi deznodământul ei –, dezvăluind disputele interpretative, directe sau indirecte, ce se ţes între filozofii neoplatonici. Miza analizei este aceea de a arăta că, departe de a reprezentaun „dat“ dogmatic inflexibil, problema principiului de dincolo de fiinţă nu încetează să se adâncească şi să se reformuleze, cu mereu alte dificultăţi, de-a lungul tradiţiei neoplatonice. (shrink)

Raccolta di brevi saggi in filosofia della mente.

Previzualizare carte Așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului (...) nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. CUPRINS Eugenia - Istorie - - Origine și dezvoltare - - Nazismul și declinul eugeniei - - Renașterea moderna a eugeniei - Semnificații și tipuri - - Metode de implementare - Argumente - - Eficacitate - - Pierderea diversității genetice - - Etica - - - Opoziţia - - - Suport Istoria eugeniei - Istorie - - Filosofii pre-galtoniene - - Teoria lui Galton - - Charles Davenport - - Regatul Unit - - Statele Unite - - Australia - - Brazilia - - - Fundația Rockefeller în Brazilia - - Canada - - Germania - - - Coloniile germane din Africa - - - Coloniile germane din Pacific - - - Caraibe și America de Sud - - Japonia - - Coreea - - China - - Singapore - - Alte țări - - Marginalizarea după al doilea război mondial - Eugenica modernă, ingineria genetică și reevaluarea etică - - Cipru - - China - - Japonia - - Rusia - - Statele Unite - - Israel - - Reevaluarea etică Darwinismul social - Originea termenului - Utilizare - Susținătorii - Ipoteze legate de schimbarea și evoluția socială Noua eugenie - Istorie - Critică - Semiotica - Genetica și avortul - - Legalitatea avortului selectiv - - Testarea genetică pentru sindromul Down - - Susținătorii avortului selectiv al persoanelor cu dizabilități - - Opoziția față de avortul selectiv al persoanelor cu dizabilități Diagnoza genetică de preimplantare - Probleme etice - - Dizabilităţi - - Trăsături intersex - Obiecții religioase - Factori psihologici Etica eugeniei Viitorul eugeniei Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Previzualizare carte Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii temperaturii medii globale a aerului, evoluând de la mijlocul secolului al XX-lea, dacă această tendință de încălzire este fără precedent sau în cadrul variațiilor climatice normale, dacă omenirea a contribuit semnificativ la aceasta, și dacă există un prag, eventual (...) apropiat de valorile actuale, de unde fenomenul se va desfășura ireversibil, în avalanșă. Cele mai multe țări din lume sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Obiectivul final al Convenției este de a împiedica interferența umană periculoasă a sistemului climatic. După cum se precizează în Convenție, acest lucru necesită stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel în care ecosistemele se pot adapta în mod natural schimbărilor climatice, producția de alimente să nu fie amenințată, și dezvoltarea economică să poată continua într-un mod durabil. Convenția-cadru a fost convenită în 1992, dar emisiile globale au crescut de atunci. În literatura științifică, există un consens puternic că temperaturile globale ale suprafeței au crescut în ultimele decenii și că tendința este cauzată în principal de emisiile induse de om asupra gazelor cu efect de seră. Niciun organism științific de nivel național sau internațional nu contestă acest punct de vedere. Consensul științific din 2013, menționat în cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC, este că "este extrem de probabil ca influența omului să fi fost cauza dominantă a încălzirii observate de la mijlocul secolului al XX-lea". Academiile naționale de știință au solicitat liderilor mondiali politici de reducere a emisiilor globale. 20.000 oameni de știință din întreaga lume, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, au publicat anul acesta o ”atenționare către umanitate”. În curând va fi prea târziu să evităm o catastrofă, și timpul zboară. Pământul este în mâinile noastre prin activitatea noastră zilnică, și în cele ale instituțiilor guvernamentale. Ne distrugem singuri viitorul dacă nu renunțăm imediat la consumurile inutile. "Prin faptul că nu se ia în considerație creșterea populației, rolul economiilor poluante în creștere, și posibilitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea energiilor regenerabile, protejarea habitatului, restabilirea ecosistemelor, stoparea poluării, distrugerea biosistemului și limitarea speciilor străine invazive, biosfera noastră este în pericol," cu riscuri foarte mari de a se ajunge la un 'Armaghedon ecologic'. CUPRINS: Atmosfera Pământului - Scurgeri de atmosferă - Teren - Compoziție - Structura Pământului - Circulație - Importanța - Presiunea atmosferică - - Mecanism - - Atmosfera standard - - Presiunea medie a nivelului mării - - Variația altitudinii - - Variația locală - Meteorologia (Fizica norilor) - - Răcirea aerului până la punctul de rouă - Răcirea adiabatică: pachete în creștere de aer umed - - Ascendența frontală și ciclonică - - Ascendența convectivă - - Ascendența orografică - Răcirea non-adiabatică - - Adăugarea de umezeală în aer - - Suprasaturația - - Suprarăcirea - - Coliziune - coalescență - - Procesul Bergeron - - Coeziune și dizolvare Schimbări climatice - Terminologie - Cauze - Mecanisme de forțare - - Mecanisme interne de forțare - - Variabilitatea ocean-atmosferă - Viaţa - - Mecanisme externe de forțare - Variații orbitale - Variații solare - Vulcanism - Plăci tectonice - Influențe umane - Evidențe fizice - - Măsurători de temperatură și proxi-uri - - Dovezi istorice și arheologice - - Gheţarii - - Pierderea de gheață din Marea Arctică - - Vegetația - Resurse genetice forestiere - - Analiza polenului - - Acoperire de nori și precipitații - - Dendroclimatologia - - Mostre de gheață - - Animale - - Schimbarea nivelului mărilor - Efectul de seră - - Istorie - - Mecanism - - Gaze cu efect de seră - - Rolul schimbărilor climatice - Agricultura - - Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii - Insectele dăunătoare și schimbările climatice - Bolile plantelor și schimbările climatice Încălzirea globală - Note - Schimbări de temperatură observate - - Tendințe regionale și fluctuații pe termen scurt - - Cei mai calzi ani față de tendința generală - Cauzele inițiale (forțe externe) - - Gaze cu efect de seră - Aerosoli și funingine - - Activitatea solară - - Variații ale orbitei Pământului - Reacții la schimbările climatice - Modele climatice - Efecte - - Efecte observate și așteptate asupra mediului - Vremea extremă - Nivelul mării creste - Sisteme ecologice - Efecte pe termen lung - Impacturi pe scară largă și abrupte - - Efectele asupra sistemelor sociale - Habitatul inundațiilor - Economie - Infrastructură - Răspunsuri - - Atenuarea - - Adaptarea - - Ingineria climatică Etica mediului - Categoriile lui Marshall - - Extensia libertariană - - Extensia ecologică - - Etica conservării - Teoriile umaniste Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing. (shrink)

Pentru a analiza conceptele de euristica și toleranță metodologică dezvoltate de Lakatos, m-am concentrat pe secțiunea ”Falsification and the methodology of scientific research programmes”, publicată pentru prima dată ca articol în 1970 și apoi în cartea The methodology of scientific research programmes, Volume I (Lakatos 1978). Am analizat, în acest text, exemplificarea autorului pentru programul de cercetare al emisiei de lumină (în fizica cuantică timpurie) al lui Bohr. O exemplificare detaliată a conceptelor este prezentată de Lakatos în secțiunea ”Newton's effect (...) on scientific standards” din aceeași carte. De asemenea, am făcut dese referiri la cartea Proofs and Refutations (Lakatos 1976) publicată de Lakatos în 1976, în care expune viziunea sa euristică printr-o aplicare directă la evoluția matematicii, și am apelat și la articole ale altor autori pentru analiza celor două concepte în viziunea lui Lakatos. -/- Cuvinte cheie: Imre Lakatos, euristica, toleranța metodologică -/- CUPRINS -/- Abstract 1 Prezentarea generală 1.1 Falsificaţionismul dogmatic (sau naturalist) 1.2 Falsificarea metodologică 1.3 Falsificaţionismul metodologic sofisticat 2 Toleranţa metodologică 3 Euristica 3.1 Euristica negativă: "nucleul dur” al programului 3.2 Euristica pozitivă: "centura de protecţie" a programului 3.3 Bohr: un exemplu de program de cercetare 3.4 Proofs and Refutations 4 Concluzii Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.35405.28649. (shrink)

După declararea pandemiei COVID-19, Slavoj Žižek a publicat o carte numită „Pandemic!: COVID-19 Shakes the World”, care a declanșat un val de reacții. În carte, el prezintă modul în care media a exploatat fără milă acest subiect, accentuând panica. Multe studii majore au prezis apariția unei astfel de pandemii, dar au fost ignorate de toate guvernele, declarându-le ca fiind exagerate. Žižek crede că actuala pandemie a dus la falimentul actualului capitalism ”barbar”, întrebându-se dacă nu cumva drumul pe care îl va (...) lua omenirea este un neo-comunism (el însuși se descrie ca un „radical de stânga” și un „comunist în sens calificat”). Žižek argumentează aceste idei cu măsurile socio-politice din pandemie ale cancelarului Germaniei, Angela Merkel și a președintelui Franței, și naționalizarea temporară a căilor ferate de către Boris Johnson. ”Chiar și președintele SUA, Donald Trump, a transferat miliarde de dolari americanilor. El a emis apeluri pentru preluarea sectorului privat în ceea ce privește materialele medicale.” DOI: 10.13140/RG.2.2.31451.80167. (shrink)

The World Trade Organization (WTO) is a multilateral trade organization that, at least partially, governs trade relations between its member states. The WTO (2011a) proclaims that its “overriding objective is to help trade flow smoothly, freely, fairly and predictably.” The WTO is a “treaty-based” organization – it has been constituted through an agreed, legally binding treaty made up of more than 30 articles, along with additional commitments by some members in specific areas. At present, 153 states are members of the (...) WTO, which collectively make up over 97 percent of all trade worldwide (WTO 2011b). Together, the WTO treaty specifies the rights and obligations of its member states. To become a member of the WTO, a state must treat the agreement as a “single undertaking.” Members cannot choose à la carte which agreements – for example, regarding tariffs, or trade in services or intellectual property – they want to accede to and which they do not. Instead, they must take on the obligations of the agreement in toto. The WTO is one of the most consequential governance institutions in the world, a lodestar of political debate about globalization (see globalization), attracting increased interest from moral and political philosophers in recent years (James 2006; Moellendorf 2005; Risse 2007; Brock 2009). (shrink)

L’obiettivo di questa bibliografia tematica, tuttavia, è quello di fornire al lettore una panoramica, sintetica ma informativa, sull’evoluzione dell’epistemologia delle virtù nell’arco di quasi quattro decenni. La selezione dei testi che verranno menzionati in questa bibliografia tematica tenta, per quanto possibile, di rispettare lo sviluppo cronologico dell’epistemologia delle virtù. Tuttavia, il criterio che ho scelto di adottare per la classificazione di queste opere è primariamente tematico: dopo una prima sezione dedicata alle origini dell’epistemologia delle virtù, verranno indicati alcuni testi che (...) rappresentano gli sviluppi teorici fondamentali—o, a mio avviso, meglio riusciti—di questa corrente, alla luce delle critiche che le sono state via via rivolte con il passare del tempo. Infine, nella terza e ultima sezione saranno proposti alcuni lavori che indicano i nuovi orizzonti della ricerca nell’epistemologia delle virtù e le sue possibili implicazioni in altri ambiti filosofici. Come si può facilmente immaginare, la selezione dei testi è frutto di una scelta, motivata ma comunque opinabile, ed è dettata da limiti di spazio. Pertanto, questa bibliografia tematica non può avere né l’ambizione di mettere tutti d’accordo, né la pretesa di essere completa. Il miglior auspicio è, piuttosto, che queste brevi considerazioni possano suscitare l’interesse del lettore e invitarlo ad approfondire lo studio dell’epistemologia delle virtù nelle maniere che questi riterrà più opportuno. (shrink)

Aceasta nu este o carte de matematică, ci una despre matematică, care se adresează elevului sau studentului, dar şi dascălului său, cu un scop cât se poate de practic, anume acela de a iniţia şi netezi calea către înţelegerea completă a matematicii predate în şcoală. Tradiţia predării matematicii într-o abordare preponderent procedural-formală a avut ca efect o viziune deformată a elevilor asupra matematicii, ca fiind ceva strict formal, instrumental şi calculatoriu. Pierzând contactul cu baza conceptuală a matematicii, elevii dezvoltă pe (...) parcurs o "anxietate matematică" şi renunţă la a mai căuta înţelegerea matematicii, care devine "duşmanul tradiţional" din şcoală. Această lucrare şi-a propus materializarea rezultatelor cercetărilor inter- şi trans-disciplinare având ca obiect înţelegerea matematicii, care au concluzionat că domeniile care au potenţialul de a contribui în acest fel la educaţia matematicii, unificând abordările procedurală şi conceptuală, sunt epistemologia şi filosofia matematicii şi ştiinţei, precum şi fundamentele şi istoria matematicii. Aceste rezultate susţin teza că teama de matematică poate fi înlăturată prin abordarea conceptuală, iar un elev cu o bună înţelegere conceptuală va fi un rezolvitor de probleme mai bun. Autorul a identificat acele zone şi concepte aparţinând acestor discipline, care pot fi adaptate şi prelucrate în vederea familiarizării elevului sau studentului cu acest tip de cunoştinţe, care să însoţească conţinutul tradiţional al matematicii şcolare. Lucrarea a fost astfel organizată încât să contureze cititorului o imagine unificatoare asupra complexităţii naturii matematicii, precum şi o perspectivă conceptuală necesară, în final, înţelegerii de tip holistic a matematicii şcolare. Autorul vorbeşte despre matematică, pentru a convinge că a înţelege matematica înseamnă mai întâi să o înţelegem ca întreg, dar şi ca parte a unui întreg. Natura matematicii, conceptele sale primare (cum ar fi numerele şi mulţimile), structurile, limbajul, metodele, rolurile şi aplicabilitatea matematicii, sunt prezentate în conţinutul lor esenţial, iar explicarea conceptelor non-matematice este făcută într-un limbaj accesibil, însoţită de multe exemple relevante. Cartea este o unitate didactică concepută să reprezinte punctul de plecare şi un ghid de orientare către dobândirea înţelegerii de tip holistic a matematicii (pentru elev sau student) şi (pentru dascăl) către o predare de tip epistemic-conceptual, în care înţelegerea conceptuală este la fel de importantă ca antrenarea abilităţilor procedural-aplicative. (shrink)

L'America e il mondo sono in procinto di collassare a causa di una crescita eccessiva della popolazione, la maggior parte per il secolo scorso e ora tutto a causa di persone del terzo mondo. Il consumo di risorse e l'aggiunta di uno o due miliardi in più di 2100 crolleranno la civiltà industriale e porterà alla fame, alle malattie, alla violenza e alla guerra su scala impressionante. Miliardi moriranno e la guerra nucleare è tutt'altro che certa. In America questo è (...) stato enormemente accelerato dalla massiccia immigrazione e dalla riproduzione degli immigrati, unite ad abusi resi possibili dalla democrazia. La natura umana depravata trasforma inesorabilmente il sogno della democrazia e della diversità in un incubo di criminalità e povertà. La causa principale del collasso è l'incapacità della nostra psicologia innata di adattarsi al mondo moderno, che porta le persone a trattare le persone non correlate come se avessero interessi comuni. Questo, oltre all'ignoranza della biologia e della psicologia di base, porta alle illusioni di ingegneria sociale dei parzialmente istruiti che controllano le società democratiche. Pochi capiscono che se aiuti una persona che fai del male a qualcun altro, non c'è pranzo gratuito e ogni singolo oggetto che qualcuno consuma distrugge la terra in modo irreparabile. Di conseguenza, le politiche sociali ovunque sono insostenibili e una dopo l'altra tutte le società senza rigorosi controlli sull'egoismo crolleranno nell'anarchia o nella dittatura. Senza cambiamenti drammatici e immediati, non c'è speranza di prevenire il crollo dell'America, o di qualsiasi paese che segua un sistema democratico. Da qui il mio saggio "Suicide by Democracy". È anche ormai chiaro che i sette sociopatici che governano la Cina stanno vincendo la terza guerra mondiale, e quindi il mio saggio conclusivo su di loro. L'unica minaccia più grande è l'Intelligenza Artificiale che commento brevemente. La chiave di tutto ciò che ci riguarda è la biologia, ed è l'ignarietà che porta milioni di persone intelligenti istruite come Obama, Chomsky,Clinton, il Partito Democratico e il Papa a sposare ideali utopici suicidi che portano inesorabilmente direttamente all'Inferno sulla Terra. Come W ha notato, è ciò che è sempre davanti ai nostri occhi che è il più difficile da vedere. Viviamo nel mondo del sistema linguistico deliberativo cosciente 2, ma è inconscio, automatico sistema riflessivo 1 che governa. Questa è la fonte della cecità universale descritta da The Phenomenological Illusion (TPI) di Searle, Pinker's Blank Slate and Tooby and Cosmides' Standard Social Science Model. Il primo gruppo di articoli cerca di dare un'idea di come ci comportiamo che è ragionevolmente privo di illusioni teoriche. Nei prossimi tre gruppi commento tre delle principali illusioni che impediscono un mondo sostenibile: tecnologia, religione e politica (gruppi cooperativi). La gente crede che la società possa essere salvata da loro, quindi fornisco alcuni suggerimenti nel resto del libro sul perché questo è improbabile attraverso brevi articoli e recensioni di libri recenti di scrittori ben noti. Un'altra sezione descrive l'illusione religiosa – che c'è qualche super potere che ci salverà. La sezione successiva descrive le illusioni digitali, che confondono i giochi linguistici del System 2 con gli automatismi del Sistema uno, e quindi non possono distinguere le macchine biologiche (cioè le persone) da altri tipi di macchine (cioè i computer). Altri illusioni digitali sono che saremo salvati dal male puro (egoismo) del Sistema 1 da computer/AI/robotica/nanotecnologia/ingegneria genetica creata dal System 2. Il principale Nessun pranzo libero ci dice che ci saranno conseguenze gravi e forse fatali. L'ultima sezione descrive The One Big Happy Family Delusion, cioè che siamo selezionati per la cooperazione con tutti, e che gli ideali euforici di Democrazia, Diversità e Uguaglianza ci condurranno all'utopia, se ne gestiamo le cose correttamente (la possibilità della politica). Ancora una volta, il No Free Lunch Principle dovrebbe avvertirci che non può essere vero, e vediamo nel corso della storia e in tutto il mondo contemporaneo, che senza controlli rigorosi,egoismo e stupidità guadagnano il sopravvento e presto distruggono qualsiasi nazione che abbracci queste illusioni. Inoltre, la mente scimmia sconti ripida il futuro, e così collaboriamo nel vendere il patrimonio del nostro discendente per comfort temporanei, esacerbando notevolmente i problemi. (shrink)

Plato’s Timaeus reveals a cosmos governed by Necessity and Intellect; commentators have debated the relationship between them. Non-literalists hold that the demiurge, having carte blanche in taming Necessity, is omnipotent. But this omnipotence, alongside the attributes of benevolence and omniscience, creates problems when non-literalists address the problem of evil. We take the demiurge rather as limited by Necessity. This position is supported by episodes within the text, and by its larger consonance with Plato’s philosophy of evil and responsibility. By recognizing (...) the analogy between man and demiurge, the literal reading provides a moral component that its non-literal counterpart lacks. (shrink)

Introduction: How enterprises should practice digitalization transformation to effectively improve green innovation performance is related to the sustainable development of enterprises and the economy, which is an important issue that needs to be clarified. -/- Methods: This research uses the perspective of production and operation to deconstruct the digitalization of industrial listed enterprises from 2016 to 2020 into six features. A variety of machine learning methods are used, including DBSCAN, CART and other algorithms, to specifically explore the complex impact of (...) enterprise digitalization feature configuration on green innovation performance. -/- Conclusions: (1) The more advanced digitalization transformation the enterprises have, the more possibly the high green innovation performance can be achieved. (2) Digitalization innovation is the digitalization element with the strongest influence ability on green innovation performance. (3) As the advancement of digitalization transformation, enterprises should also focus on digitalization innovation input and digitalization operation output, otherwise they should pay attention to digitalization management and digitalization operation output. -/- Discussion: The conclusions of this research will help enterprises understand their digitalization competitiveness and how to practice digitalization transformation to enhance green innovation performance, and also help the government to formulate policies to promote the development of green innovation in the digital economy era. (shrink)

The judgment depicts the strong and compassionate approach taken by the court towards animals, particularly bulls used in bullock cart races and Jallikattu. The case is another addition to the several decisions that have pushed in for a more expansive reading to the expression “life” and “dignity” under the Constitution. With the objective of giving a more inclusive meaning to life and dignity, the case accommodates the duty to preserve the dignity and wellbeing of animals as being a part of (...) the constitutional framework. (shrink)

The Zhuangzi 莊子 depicts persons as surviving their deaths through the natural transformations of the world into very different forms—such as roosters, cart-wheels, rat livers, and so on. It is common to interpret these passages metaphorically. In this essay, however, I suggest employing a “Conventionalist” view of persons that says whether a person survives some event is not merely determined by the world, but is partly determined by our own attitudes. On this reading, Zhuangzi’s many teachings urging us to embrace (...) transformation are not merely a psychological aid for dealing with death, but also serve as a tool for literally surviving it. (shrink)

Shashi Tharoor criticizes R.K. Narayan in the following way: “Narayan’s prose was like a bullock-cart: a vehicle that can move only in one gear, is unable to turn, accelerate or reverse, and remains yoked to traditional creatures who have long since been overtaken.” I think there is a quick defence, which is that it is very unlikely that one can write the different kinds of works he did without being able to significantly change pace; but there is an objection from (...) Joseph Conrad criticism. (shrink)

Our philosophical understanding of mental illness is being shaped by neuroscience. However, it has the paradoxical effect of igniting two radically opposed groups of philosophical views. On one side, skepticism and denialism assume that, lacking clear biological mechanisms and etiologies for most mental illnesses, we should infer they are constructions best explained by means of social factors. This is strongly associated with medical nihilism: it considers psychiatry more harmful than benign. On the other side of the divide, naturalism and reductionism (...) are on the look for failures in the biological functioning of the organism whenever a genuine mental illness occurs. Psychiatry as currently practiced, accordingly, exhibits the gaps of an ongoing research programme; a yet to be completed neuroscience would link mental illnesses with identifiable biological mechanisms. Both sides of this divide claim to be fostered by scientific discoveries and advances in neuroscience, when taken at face value. Against this background, we argue instead for a modest view. To that end, we draw attention to some nuances in the scientific realism debate. While contending that neuroscientific theories and models aim to provide true representations of their target systems, and can justifiably claim to have attained some, we argue that our confidence should not be placed beforehand in specific features of these scientific representations. Hence, it would be unwarranted to extract morals for psychiatry from posits (or their absence) in neuroscientific explanations of mental illnesses. To illustrate our position, we examine some recent discoveries in neuroscience concerning bipolar disorder. We conclude by linking our topic to a broader issue in the philosophy of medicine: insofar as psychiatry is a biomedical specialty, its classifications of health and disease are guided by pragmatic concerns, as well as by scientific discoveries. (shrink)

Introduction Conatus is a specific concept within Descartes’s physics. In particular, it assumes a crucial importance in the purely mechanistic description of the nature of light – an issue that Des- cartes considered one of the most crucial challenges, and major achievements, of his natural phil- osophy. According to Descartes’s cosmology, the universe – understood as a material continuum in which there is no vacuum – is composed of a number of separate yet interconnected vortices. Each of these vortices (...) consists in a set of bands rotating around their centres. The bands are com- posed of corpuscles of the three elements, each distinguished on the basis of their different shapes and sizes. The small globules of the second element, although impeded by the other parts of heaven, strive to move away from the centre of the vortex around which they revolve, thus exerting a certain force against the surrounding bodies. This striving or conatus, though a mere force rather than a genuine motion, is transmitted instan- taneously and along straight lines from body to body. According to Descartes, then, the nature of light consists in this striving alone. This account must be understood as strictly connected to the fundamental laws that regulate the Cartesian world. It is particularly important to recall that for Descartes the centrifugal force exerted by a rotating body is understood to be a consequence of the intrinsic rectilinearity of every motion. As the second of the three Laws of Nature set forth in Book II of the Principles of Philosophy establishes, “all motion is in itself rectilinear; and hence any body moving in a circle tends to move away from the centre of the circle which it describes as proved by the fact that a stone rotating in a sling tends to move centrifugally along the tangent of each point described by a circle.1 Similarly, each of the globules of the second element “strives to recede with a great force from the centre of the vortex in which it rotates; it is in fact prevented by the other globules placed all around, not differently than a stone in a sling”. Within this framework, as I show later, conatus occurs when a body’s intrinsic tendency to rectilinear motion is impeded by an external constraint. As Stephen Gaukroger notes, the use of the term conatus in the Principles – like “vis” and “ action ” – shows that Descartes “cannot avoid dynamic terminology”, despite his declared intent “to construe motion in a purely kinematic way”. Indeed, Gaukroger observes that the notions of force action and striving are systematically employed in the Principles – appearing 290, 59 and 8 times, respectively. Also noteworthy, conatus was – together with the more familiar concepts of actio and vis – a significant element of the conceptual apparatus of Scholastic natural philosophy. As will be seen later – and this is the first goal of this paper – here the concept of conatus had a very specific function. Indeed, it was a central part of the Aristotelian- Scholastic account of gravitation. Conatus was used to refer to the striving of a body to move towards its natural place – especially in cases where its natural motion was hindered or impeded by an external mover. This specific use of the concept of conatus can be found in texts on natural philosophy from the end of the sixteenth through the late seventeenth century. Notably, it occurs in some of the late -Scho- lastic texts which held special significance for Descartes’s thought. Therefore, Descartes introduces conatus in a context in which this concept already had a very specific meaning, and one of which he was very probably aware. The possible relations between these two apparently very different con- cepts have therefore to be scrutinized. I thereby propose to undertake a comparison between the Scho- lastic and the Cartesian conceptions of conatus. I hope to show that certain traits of the former are indeed echoed by the latter, although adapted to the much changed physical paradigm of Cartesian physics. In fact, Descartes’s conatus, though sharing some important similarities with the old one, underwent significant transformations in terms of both its meaning and its application. However, I hope to show that these concepts are both used to describe the behaviour of bodies in relation to their intrinsic motive tendency, and in particular when this tendency is impeded or prevented. Such a reconstruction offers two main areas of interest. On an immediate level, it furthers the general efforts of scholars over the past decades to reconstruct the full extent of the relations between Descartes’s thought and Scholastic philosophy. However, there is another significant reason for taking an interest in the ties between the Scholastic and the Cartesian conceptions of conatus. Indeed, the Cartesian conatus must be seen as crucial to a proper understanding of the broader, diverse conceptualization that this idea enjoyed in the thought of many of the most important philosophers of the early modern period, namely Spinoza, Hobbes and Leibniz. In particular, Spinoza, were directly influenced by Descartes in their unique formulations of conatus. Thus a reconstruction of the context in which Descartes formulated his conatus and of its relations to a pre-existing Scholastic conception will enable us to better reconstruct the history of this idea in the early modern period. The paper is structured as follows: in the first part, I provide a thorough review of the Scho- lastic employment of the concept conatus – both its meaning and the extent of its usage. I then show that it occurs in some of the most prominent Cartesian sources. Finally, I shall provide an account of Descartes’s theory of circular motion and conatus with the specific aim of empha- sizing the elements of both continuity and discontinuity that justify the claim that Descartes’s con- ception of conatus is reminiscent of the Scholastic one. (shrink)

Este artigo prolonga a análise do argumento apresentado por Descartes em favor da primeira certeza no início da Segunda Meditação, iniciada em um artigo anterior. É examinada a passagem subsequente ao referido argumento com vistas a estabelecer que sua compreensão aponta para um debate velado entre Descartes e seus leitores versa- dos na doutrina escolástica, mais particularmente nas concepções da definição como estruturada pela composição do gênero e da diferença e de específica e de conceito universal abstrato. Procuro mostrar que (...) as razões que Des- cartes dispõe para recusar essas concepções podem ser extraídas de certa interpretação do argumento em favor da certeza da proposição eu existo e que essa recusa é imprescindível para a compreensão adequada do penso, logo existo e, portanto, de seu argumento em favor do dualismo. -/- RESUMÉE: Cet article prolonge l´analyse, publiée dans un article précédent, sur l'argumentation cartésienne qui le conduit à la première certitude au début de la Seconde Méditation. Je propose une interprétation du passage, qui vient juste après cet argument, où Descartes décline la réponse « animal rational » à la question sur sa nature. Ce passage, comme j'essaierai de le montrer, cache un dialogue masqué entre l'auteur et ses lecteurs ayant une formation scolastique. Plus particulièrement, il s'agit de montrer que la critique de Descartes vise de façon plus générale la conception de la définition par genre et différence spécifique, ainsi que la notion de concept en tant qu’universal abstrait. Les raisons qui peuvent justifier cette critique et la rendre plus qu’un simple préjugé de la part de Descartes sont ici puisées dans l'interprétation de l'argumentation cartésienne en faveur de la première certitude, proposée auparavant. On verra alors que la compréhension correcte de ce qui est en question dans ce texte révèle une condition capitale et pour l' acceptation du je pense, donc j'existe et donc pour son raisonnement en faveur du dualisme. (shrink)

In questo saggio si propone una lettura congetturale delle brevi note sulla questione dell’utilità del pensiero filosofico che Hans Jonas appunta in chiusura della conferenza Sulle cause e gli usi della filosofia (1955). A tal fine mi rivolgo innanzitutto alla ricostruzione dell’etica socratica che Jonas elabora nello scritto Virtù e saggezza in Socrate e in seconda battuta alla discussione della dottrina della scienza di Bacon abbozzata in Prospettive filosofiche sulla rilevanza della conoscenza per l’uomo e poi ripresa in scritti successivi. (...) In conclusione offro una ricostruzione dell’idea jonasiana dell’utilità della filosofia come scienza dell’immagine dell’uomo e mostro come tale approccio possa essere significativo anche e soprattutto nell’attuale età tecnologica. -/- English: In this essay I submit an hypothetical reading of the short notes concerning the practical use of phi-losophy which Hans Jonas wrote down at the end of the manuscript Of the causes and uses of phi-losophy. In order to do that, I focus the attention on Socratic Wisdom and Virtue first, where Jonas discussed Socrate’s ethics, and secondly on Jonas’s critique to Francis Bacon's doctrine of science, which he sketched in Some philosophers’ views on the human relevance of knowledge and devel-oped in later writings. My aim is to try and reconstruct Jonas’s ideas concerning the practical value of philosophy as the science of the image of man and to show how this may be relevant to our technological age. (shrink)

Investigating an actual case that occurred in a New York state hospital where an Orthodox Jewish patient’s legal proxy demands that the clinicians and hospital administrators should provide aggressive treatment with all available technological resources for the seemingly brain-dead patient with a medically futile condition. The authors argue that a health care policy or regulation should be developed to limit patient’s access to technology in critical care. Otherwise, we will be allowing society to issue a carte blanche to religious autonomy (...) by technology abuse. It is argued that religious autonomy should be restricted when its demand exhibits apparent logical absurdity and/or goes against the common survival of the entire population. (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)

« Ce petit livre est un bijou d’intelligence, de finesse, de culture, qui prend un objet technique sans rechigner et le tourne et le retourne comme Heidegger nous avait appris à le faire avec les chaussures de Van Gogh. Ce qui frappe, c’est l’ambition d’une méditation sur les cartes de la modernité contemporaine, sur le fameux Grand Paris, sur le sujet, sur le pluriel, sans les faux-fuyants du postmoderne, de la citation absurde. Luis de Miranda se promène, il vous (...) conte qu’il se promène, mais il vous mène avec une grande maîtrise et sait où il veut aller. Rien de gratuit dans cette rencontre de l’enseigne de kebabs sur la table de dissection de la Ville Néon. C’est plutôt une nouvelle méditation cartésienne après Descartes et Husserl : où le poêle et sa chaleur ont fait place au bruit vrillant du gaz dans un tube. Je suis, je crée, donc j’entends. » Yann Moulier-Boutang, ancien élève de l’ENS, professeur agrégé d’économie à l’université de technologie de Compiègne, directeur de la revue Multitudes. Né d’une rencontre inopinée avec un néon sur le quai du Louvre, ce livre a été composé à partir d’un séminaire donné par l’auteur à l’hiver 2012. Un voyage inspiré à travers la nuit, qui déchiffre les halos du passé et les reflets du présent pour donner à entendre une certaine magie du futur. Luis de Miranda, philosophe, romancier, révélateur du créalisme, est notamment l’auteur d’un essai remarqué, L’art d’être libres au temps des automates (Max Milo, 2010). (shrink)

CUPRINS CONTUR Re-Introducere, sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică necesară Viorica Sâncrăian Atelier Philobiblon FOCUS Gheroghe Vais Biblioteca Universităţii din Cluj, 1906-1909 Dénes Győrfi Gyalui Farkas – fost director adjunct al bibliotecii universităţii din Cluj Vladimir F. Wertsman Seria filatelică multiculturală Librariana Meda-Diana Hotea „O scriere chineză în cifre arabe” Carmen Crişan Utilizarea bazelor de date ştiinţifice abonate de Biblioteca Centrala Universitara Lucian Blaga în anul 2005 Gabriela Morărescu Anul 2005 – o nouă (...) abordare a bibliotecilor filiale Mariana Falup Realizări şi perspective în automatizare şi modernizare Maria Petrescu Digitizarea documentelor culturale Alina Ioana Şuta De la schimbul internaţional de publicaţii la schimbul experienţei – un contact polonez Marcela-Georgeta Groza Biblioteca de Matematică şi Informatică între ieri şi mâine Luminiţa Tomuţa Remodelarea unei biblioteci – Remodelarea mentalităţilor Emilia-Maria Soporan O prietenie activă pe tărâmul multiculturalităţii: Andrei Pippidi - Adrian Marino Costel Dumitraşcu Informaţiile bibliografice sau: Pe urmele cărţii în bibliotecă ORIZONTURI Pavel Puşcaş Astrolabium Ioan Mihai Cochinescu Alchimia şi muzica Alin Mihai Gherman Muzică şi literatură – Aproximaţii şi însemnări ale unui meloman înrăit Monica Gheţ Muzica împotriva ciumei Florina Iliş Adrian Marino şi ideea de literatură din perspectivă hermeneutică Rodica Frenţiu Tatakau Hikaku Bungaku – Adrian Marino şi comparatismul militant în Japonia Mariana Soporan Fondul arhivistic Adrian Marino din Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Gábor Győrffy Adrian Marino: alternativa autohtonă a culturii libere Sidonia Grama Între spaţii ale amintirii şi locuri ale memoriei – Comemorarea a 15 ani de la revoluţie în Timişoara REFLEXII Ioana Robu- Sally Wood-Lamont Cea de-a 10-a Conferinţă a Asociaţiei Europene pentru Informare şi Biblioteci Medicale (EAHIL) Felix Ostrovschi Un alt fel de discurs – Adrian Marino Liana Iancu Radio, presă, carte – Iancu Tiberiu – şi după Kinga Tamás Váczy Leona (1913-1995) Biblioteca, spaţiu intelectual al omului sau: Trecut pentru viitor Adrian Grănescu Emil Pintea (16 decembrie 1944 - 6 ianuarie 2004) – polivalenţa unui destin Melinda Éva Szász Pasiune pentru carte şi artă – Dénes Gábor Meda-Diana Hotea „Lumină din lumină”: primăvară pascală – Expoziţie (07 aprilie - 03 mai 2005) Kolumbán Judit Expoziţia de manuscrise de sec. XVI-XVIII în Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Homo scribens: genurile memoriei si tipologia scrierii în secolele XVI-XVIII-lea (Homo scribens: emlékezéskultúra és íráshasználati-szokások a XVI-XVIII században) Meda-Diana Hotea „Cartea cărţilor” – Memoria credinţei – Expoziţie (10.02 - 25.02.2005) Raluca Soare Clădirile clujene sau martorii tăcuţi Adrian Grănescu (Despre) Managementul construcţiilor de biblioteci – recenzie şi marginalii Maria-Stela Constantinescu-Matiţa Mircea Popa: Andrei VERESS – un bibliograf maghiar, prieten al românilor (Recenzie) István Király V. Activitatea Ştiinţifică a Universităţii „Babeş-Bolyai” – 2005, sau de la povara... la demnitatea istoriei Bodnár Róbert Pe urmele unei biblioteci pierdute Raluca Soare Un om, o carte, o bibliotecă – Traian Brad, un slujitor al cărţii Ildikó Bán Lidia Kulikovski: Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor (Manual pentru bibliotecari) Chişinău, Editura Epigraf, 2006 (Recenzie) Iacob Mârza Meda-Diana Hotea: Catalogul cărţii rare din colecţiile B. C. U. „Lucian Blaga”– Donaţia Gh. Sion Vol. I (sec. XVI-XVIII) (Recenzie) Ruxandra Cesereanu Adrian Marino între unit-ideas şi Zeitgeist Iulia Grad Filozofia evreiască: între Ierusalim şi Atena Raluca Soare De-o parte şi de alta a cărţilor Adrian Grănescu (Recenzie) Boglárka Daróczi Literatura germană pentru copii apărută în România între 1944-1989 – O bibliografie. (shrink)

In this paper, the performance of inverted pendulum have been Investigated using robust control theory. The robust controllers used in this paper are H∞ Loop Shaping Design Using Glover McFarlane Method and mixed H∞ Loop Shaping Controllers. The mathematical model of Inverted Pendulum, a DC motor, Cart and Cart driving mechanism have been done successfully. Comparison of an inverted pendulum with H∞ Loop Shaping Design Using Glover McFarlane Method and H∞ Loop Shaping Controllers for a control target deviation of an (...) angle from vertical of the inverted pendulum using two input signals (step and impulse). The simulation result shows that the inverted pendulum with mixed H∞ Loop Shaping Controller to have a small rise time, settling time and percentage overshoot in the step response and having a good response in the impulse response too. Finally the inverted pendulum with mixed H∞ Loop Shaping Controller shows the best performance in the overall simulation result. (shrink)

Karl Popper, ca raționalist critic, a fost un oponent al tuturor formelor de scepticism, convenționalism și relativism în știință. În 1935 a scris Logica cercetării (Logik der Forschung. Zur Erkenntnistheorie der modernen Naturwissenschaft), traducând ulterior cartea în engleză și publicând-o sub titlul The Logic of Scientific Discovery (1959) considerată ca o lucrare de pionierat în domeniu. Multe dintre argumentele din această carte sunt îndreptate împotriva membrilor "Cercului Vienez", precum Moritz Schlick, Otto Neurath, Rudolph Carnap, Hans Reichenbach, Carl Hempel și Herbert (...) Feigl. Popper este de acord cu aceștia cu privire la aspectele generale ale metodologiei științifice și neîncrederea lor în metodologia filosofică tradițională, dar soluțiile sale au fost semnificativ diferite. Popper a contribuit semnificativ la dezbaterile privind metodologia științifică generală, demarcarea științei de pseudoștiință, natura probabilității și metodologia științelor sociale. (shrink)

In this study, the performance of inverted pendulum has been Investigated using neural network control theory. The proposed controllers used in this study are NARMA-L2 with Resilient backpropagation and Levenberg Marquardt backpropagation algorithm controllers. The mathematical model of Inverted Pendulum on a Cart driving mechanism have been done successfully. Comparison of an inverted pendulum with NARMA-L2 with Resilient backpropagation and Levenberg Marquardt backpropagation algorithm controllers for a control target deviation of an angle from vertical of the inverted pendulum using two (...) input signals (step and random). The simulation result shows that the inverted pendulum with NARMA-L2 with resilient backpropagation controller to have a small rise time, settling time and percentage overshoot in the step response and having a good response in the random response too. Finally, the inverted pendulum with with NARMA-L2 with resilient backpropagation controller shows the best performance in the overall simulation result. (shrink)

Proofs and Refutations este scrisă ca o serie de dialoguri socratice între un grup de elevi care dezbat demonstrația caracteristicilor Euler definite pentru poliedre. În carte sunt explicate multe idei logice importante, accentuându-se pe ideea de euristică pozitivă. Cartea include două anexe. În prima, Lakatos dă exemple ale procesului euristic în descoperirea matematică în special și în cea științifică în general. În al doilea rând, el contrastează abordările deductiviste și euristice și oferă analize euristice ale unor concepte de ”dovezi”. DOI: (...) 10.13140/RG.2.2.31059.53280. (shrink)

L'évaluation des écosystèmes est l'un des pivots essentiels pour l'élaboration de moyens adap- tés permettant de lutter contre la diminution massive de la biodiversité. Pour la première fois, elle a fait l'objet d'une analyse à l'échelle mondiale dans le cadre de l'Evaluation des écosys- tèmes en début de millénaire (EM). Le rassemblement de plus d’un millier de chercheurs et de plusieurs organismes internationaux durant quatre années ont permis de dessiner la carte nécessaire à toute action efficace. L'article expose les éléments (...) principaux de l'EM : l'évaluation des écosystèmes en tant que tels, mais surtout des services écosystémiques, dans toutes leurs dimensions, en ce que leur évolution affecte le bien-être humain. Il analyse ensuite les quatre points principaux de l'apport de l'EM, des avantages de l'utilisation croissante des services éco- logiques à sa non viabilité. Des scénarios, modèles et outils sont proposés pour inverser la courbe négative d'appauvrissement de la biodiversité et des services écosystémiques dans un premier bilan des retombées de l'EM. (shrink)

In this paper I provide an analysis of an anonymous text which appeared at Sondershausen and Mühlhausen in 1687: Initiatio philosophi sive Dubitatio Cartesiana, ad indubiam philosophiam viam monstrans, iuxta mentem Renati des Cartes, Nobilis Galli, utraque methodo explicata, titled after Johannes Clauberg’s homonymous 1655 treatise. It consisted of (1) an abridgement of his Paraphrasis in Renati Des Cartes Meditationes (1658), and (2) a demonstration more geometrico of the necessity of methodical doubt as the beginning of philosophy, partially (...) based on Clauberg’s own 1655 Initiatio. I place the publication of the 1687 text in the context of the attacks on Cartesianism taking place in German areas especially after 1677 and the appearance of Spinoza’s texts, focusing on the ways in which Clauberg’s philosophy was adapted to the rebuking of such attacks and to the re-establishment of a Cartesian presence in Germany. (shrink)

Desfăşurând harta lumii -/- Istoria şi geografia sunt lecţii pe care omenirea le-a învăţat, dar nu le-a respectat. Adesea surprinzătoare, istoria ne oferă exemple de măreţie şi de uimitor declin. Geografia ne arată cum se pot dezvolta popoarele lumii dacă sunt ajutate de mediul înconjurător. Studierea acestor lecţii ne oferă un paradox. State cu o istorie bogată, dar cu o geografie dezavantajoasă, au devenit mari puteri economice şi tehnologice ‒ un exemplu clasic este Japonia. State cu o istorie şi cu (...) o civilizaţie nu atât de bogată sunt exemple de prosperitate datorită unei geografii avantajoase ‒ Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite. Un singur stat a putut să înmănuncheze aceste lecţii şi să devină cea mai mare putere cunoscută a lumii ‒ Statele Unite ale Americii. Stat cu un destin manifest şi cu o dorinţă de a arăta lumii că libertatea este cel mai de preţ lucru. Am desfăşurat harta lumii şi am rămas uluit de ce am observat. Regiuni pline de resurse care se afundă într-o subdezvoltare uluitoare ‒ Africa, Rusia şi America Latină ‒ şi regiuni cu resurse puţine şi cu o dezvoltare impresionantă ‒ Japonia, Germania, China şi, într-o anumită măsură, şi Statele Unite ale Americii. Dacă nu ne putem alege geografia, putem măcar să ne facem istoria. După acest dicton s-au condus multe state care şi-au dorit să atingă un nivel înalt de civilizaţie. Totuşi, de acest clivaj? O sumedenie de răspunsuri ne vin în minte: model cultural, arhetip civilizaţional, dorinţa de a se dezvolta. Toate aceste state au trăit în realitatea pe care şi-au creat-o, dar şi în utopia la care au visat. Lumea este condusă de vise şi speranţe, refuzând realitatea. Expansiunea islamului este paradigma utopică a mântuirii tuturor, expansiunea capitalistă este utopia dezvoltării lumii şi avansului civilizaţiei iar utopia democratică este dorinţa ascunsă a omului de a fi egal cu toţi ceilalţi. Toate aceste utopii formează din actuala lume în care trăim o lume conflictuală, o lume avidă de resurse, o lume în care puterea este mai importantă decât modelul civilizaţional. Am denumit această carte Noua Utopie după ce am deschis cartea de istorie a lumii şi am desfăşurat harta lumii, realizând că fiecare popor şi-a format propriul său vis. Conflictul izbucnit în lume a fost declanşat de reala dorinţă a fiecărui popor de a-şi exprima liber propriul vis. Fiecare vis s-a întâlnit cu alt vis şi aşa a ieşit o realitate deformată, în care popoarele lumii, cu structură bio-genetică asemănătoare, au intrat într-un conflict fratricid, care modelează această lume în care trăim. Când scriu aceste rânduri o serie de evenimente ne-au demonstrat că utopia globalistă a lumii este desuetă şi că se revine la o nouă eră a naţionalismelor. De ce am numit aceste idei filosofice, politice şi morale utopii? Pentru că niciuna dintre aceste idei nu poate exprima, în mod real şi concret, dimensiunea realităţii în care trăim. -/- Dr. Alexandru Cristian. (shrink)

Odată cu creșterea volumului de date pe Internet, în media socială, cloud computing, dispozitive mobile și date guvernamentale, Big Data devine în același timp o amenințare și o oportunitate în ceea ce privește gestionarea și utilizarea acestor date, menținând în același timp drepturile persoanelor implicate. În fiecare zi, folosim și generăm tone de date, alimentând bazele de date ale agențiilor guvernamentale, companiilor private și chiar cetățenilor privați. Beneficiem în multe feluri de existența și utilizarea Big Data, dar trebuie să ne (...) amintim de asemenea că „nu există nimic gratuit”. Există riscuri în utilizarea Big Data, un fel de parte întunecată. Schimbările de piață pot fi obținute prin utilizarea Big Data: în timp ce acestea pot fi pozitive pentru cineva, ele pot dăuna altcuiva. Riscurile potențiale provin și de la agențiile publice. Este clar că datele mari pot aduce beneficii cetățenilor și companiilor, dar trebuie să fie echilibrate de o conștientizare sporită a „părții întunecate” a Big Data în exploatarea noilor capacități și oportunități pe care le oferă tuturor . -/- CUPRINS -/- 1. Big Data - Definiție - Caracteristici - Clasificarea datelor mari - Arhitectura - Tehnologii - Oportunități - Provocări - Critici - - Criticile paradigmei Big Data - - Criticile modelului "V" - - Criticile de noutate - - Criticile execuției Big Data - 1.1 Viața datelor mari - - Nașterea - - Copilăria - - - Educație - - - Divertisment - - Adolescența - - - Servicii online - - - Comunicații mobile - - - Servicii de streaming - - Adulți tineri - - - Căutarea de locuri de muncă - - - Servicii bancare și asigurări - - - Utilități - - - Dating online și pornografie - - Vârsta medie - - - Servicii de sănătate - - - Aplicații pentru îngrijire și aplicații pentru sănătate și fitness - - - Căutarea de locuri de muncă - - - Dating online - - Bătrânețea - - - Îngrijirea sănătății - - Moartea - 1.2 Aplicații - - Guvern - - Dezvoltare internațională - - Fabrici - - Sănătate - - Educaţie - - Mass-media - - Asigurare - - Internetul obiectelor (IoT) - - Tehnologia informației - 1.3 Studii de caz - - Guvern - - - China - - - India - - - Israel - - - Regatul Unit - - - Statele Unite ale Americii - - Cu amănuntul - - Ştiinţă - - Sport - - Tehnologie - - Activități de cercetare - - - Prelevarea de date mari - 1.4 Agenda europeană privind societatea digitală - - Cadrul juridic - - Peisajul opiniei părților interesate - 1.5 GDPR - - Etapele procesării datelor personale - - Principiile procesării datelor - - Politica de confidențialitate și transparența - - Scopurile procesării datelor - - Confidențialitate prin design și implicită - - - Paradoxul (legal) al Big Data - - Domeniul teritorial al GDPR - - Definirea datelor mari, a datelor personale și a datelor anonime - - Etapele procesării datelor cu caracter personal - - Principii de prelucrare a datelor - - Politica de confidențialitate și Transparența - - Scopuri de prelucrare a datelor - - Confidențialitate prin design și confidențialitate în mod implicit - - Paradoxul (legal) al datelor mari 2. Analiza Big Data - 2.1 Analitica - - Analitica vs. analiză - - Aplicații ale analiticii - - - Optimizarea marketingului - - - Analiza oamenilor - - - Analiza portofoliului - - - Analitica riscurilor - - - Analitica digitală - - - Analitica securității - - - Analitica software-ului - - Provocări - - Riscuri - 2.2 Analitica predictivă - - Definiție - - Procesul de analitica predictivă - - Tipuri - - - Modele predictive - - - Modele descriptive - - - Modele de decizie - - Aplicații - - - Managementul relațiilor cu clienții analitic (CRM) - - - Protecția copilului - - - Sisteme de suport decizional clinic - - - Analiticile colecțiilor - - - Vânzări încrucișate - - - Retenția clienților - - - Marketing direct - - - Detectarea fraudelor - - - Prezicerea rezultatelor deciziilor legale - - - Previziuni privind portofoliul, produsele sau economia - - - Managementul riscului de proiect - - - Acceptanța (Underwriting) - - Tehnologia și influențele big data - - Tehnici analitice - - - Tehnici de regresie - - - - Model de regresie liniară - - - - Modele de alegere discretă - - - - Regresie logistică - - - - Regresie logistică multinomială - - - - Regresie probit - - - - Logit versus probit - - - - Modele pentru serii de timp - - - - Analiza supraviețuirii sau a duratei - - - - Arborele de clasificare și regresie (CART) - - - - Funcții spline adaptive de regresie multivariate - - - Tehnici de învățare automată - - - - Rețele neuronale - - - - Perceptron multistrat (MLP) - - - - Funcții radiale de bază - - - - Mașini cu vectori de suport - - - - Bayesiene naive - - - - Vecinul k-cel mai apropiat - - - - Modelarea predictivă geospațială - - Instrumente - - - PMML - - Critici - 2.3 Analitica prescriptivă - - Istorie - 2.4 Studiul critic al datelor - - Perspective critice - - Abordare: Pragmatismul și etica discursului 3. Etica Big Data - Datele personale ale copiilor - Rolul instituțiilor - - State naționale - - Bănci - Articole relevante de știri despre etica datelor - Legislație relevantă privind etica datelor - 3.1 Principii ale eticii Big Data - - Etica în cercetare - - Conștientizarea - - Consimţământul - - Controlul - - Transparența - - Încrederea - - Proprietatea - - Supravegherea și securitatea - - Identitatea digitală - - Realitatea ajustată - - De-anonimizarea - - Inegalitatea digitală - - Confidențialitatea - - Financiar - - - Cât de mult merită datele? - - Deschidere - 3.2 Probleme etice în cercetare - - Etica cercetării pentru cercetarea socială - - Principalele aspecte etice ale cercetării sociale - - - Intimitate - - - Consimțământ informat - - - De-identificarea - - - Inegalitate – Diviziune digitală - - Integritatea cercetării - - Probleme emergente - - Aviz legal - 3.3 Aspecte filosofice - 3.4 10 reguli de bază în lucrul cu Big Data - - Concluzie Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Timpul trece atât de repede când urmărești convulsiile politice ale ţărilor de la marginea Uniunii Europene. Această carte a apărut într-un moment în care conflictul dintre președintele Klaus Iohannis și Partidul Social Democrat (PSD) încă mai angaja emoţii puternice. Mulţi cetăţeni vedeau în președinte și în partidul patronat de acesta, Partidul Naţional Liberal (PNL), zenitul luptei împotriva corupţiei, iar în PSD întruchiparea corupţiei. În 2017, marile proteste în sprijinul legislaţiei penale și instituţiilor poliţienești, beneficiind de încurajarea directă a președintelui, au (...) devenit imaginea revoltei publice faţă de corupţia elitei politice naţionale, personalizată de liderii PSD în imaginarul colectiv al momentului. Intensitatea polarizării politice era atât de mare încât un compromis între președintele justiţiar și partidul „penalilor” nu putea fi măcar imaginat. Îmi amintesc manifestaţiile electorale de la Iași din cursul anului 2019, când primarul PSD al urbei, Mihai Chirica, încă își pregătea traseul către PNL. Atunci, pe 9 mai, în așteptarea vizitei președintelui (invitat la mitingul propriului partid ce urma să se desfășoare pe 11 mai), participanţii la mitingul PSD au fost întâmpinaţi de contramanifestanţi cu placarde, fluiere, huiduieli și bancnote de 1 leu ce le erau întinse ostentativ sau aruncate pe jos, ca simbol al actului de corupţie electorală la care aceștia ar fi fost dispuși să participe (Redactia Știrile ProTV, 2019). (shrink)

Una importante amenaza para la comunicación intercultu-ral es el relativismo: la idea de que cada cultura es tan diferente a las demás que resulta imposible entender nada de una de ellas desde cualquier otra. Se trata, de hecho, de una noción que cobró cierto éxito en diversas áreas del saber durante el siglo XX. Para oponerse a ella, los filósofos a menudo han intentado encontrar qué es lo que sí tienen todas las culturas en común, con el propósito de que (...) sirva de punto de apoyo para la comprensión mutua. En este artículo, empero, intentamos mostrar cómo cabe refutar las ideas del relativismo sin tener a la vez que comprometerse con una u otra idea de lo que presunta-mente puedan tener todas las culturas en común. El pensamiento de Richard Rorty será el que nos sirva de guía para ello. Veremos por qué, según este autor, el relativismo puede considerarse en realidad una idea incomprensible y, por tanto, que puede ser abandonada; y por qué, aunque nos confesemos etnocéntricos (como él se confesaba), ello no nos cierra a la comunicación con otras culturas, sino que, bien al con-trario, nos invita a entenderlas y a ampliar con ello nuestra propia comprensión de nosotros mismos. El uso de argumentos filosóficos tomados tanto de la epistemología elaborada por Donald Davidson, como de la historia del liberalismo político, nos resultarán fecundos en ambos empeños. (shrink)